Curtici

Localitatea Curtici este situată în judetul Arad, in parta de vest a României, la 17 km faţă de Arad (municipiul reşedinţa de judeţ). Ca si coordonate geografice, Curticiul se află la 46gr.21’ 20’’ latitudine nordică şi 21gr.18’ 22’’ longitudine estică, fiind invecinat la nord cu Ungaria si comuna Macea, la est cu satul Andrei Şaguna, la sud cu hotarul satului Sânpaul si comuna Şofronea, iar la vest cu hotarul comunei Dorobanţi. Calculând geografic ora locală, constatăm că Soarele ajunge deasupra meridianului Curticiului abia la ora 12 si 31 minute. Deci, real, când bate gongul ora 12 (ora oficială), la Curtici este doar ora 11 si 29 minute. Din punct de vedere climatologic, Curticiul are o climă temperat continentală cu o usoară nuanţă mediteraniană, cu ierni mai blânde şi veri mai calde. Temperaturile absolute înregistrate de-alungul timpului sunt: în Iulie 1950: +39,7gr.C, în Ianuarie 1963: -29,9gr.C. Altitudinea medie a câmpiei este de circa 105-110 metri. Ca suprafaţă administrativă, oraşul Curtici se întinde pe 6625 ha., din care 6500 ha reprezintă suprafaţa terenului agricol. Oraşul Curtici are un număr de 2534 de gospodării repartizate pe 66 străzi, urmând a se mai dezvolta în noul cartier de locuinţe. Populaţia oraşului numara, la recensământul din 2002, 8044 locuitori, încadrând localitatea in categoria a trei-a de oraş. Din punct de vedere etnic, populaţia are următoarea structură: 6674 români, 294 maghiari, 1033 rromi, 11 germani, 16 ucrainieni, iar 16 persoane de altă naţionalitate sau populaţie nedeclarată, iar din punct de vedere religios sunt următoarele religii: 76,59% ortodoxă, 3.87% catolică, 8.83% penticostală, 8.53% baptistă, 1.86% advetistă de ziua a saptea, iar 0.3% alte religii. Prima atestare documentară a localităţii sub numele de Curtici datează din 1519. Conform descoperirilor arheologice, făcute la Holumb (situat la 3km S), Topilă (situat la 2km N) si Cutoş (situat la 5km N), viaţa pe aceste meleaguri datează încă din perioada neolitică. Alte denumiri ale localităţii consemnate în istorie ar fi Kurtegyhaz (1332), Kutos (1437), iar în perioada interbelică localitatea a purtat numele de Decebal. In anul 1968 localitatea Curtici este ridicată la rangul administrativ de oraş, conform cu Legea 2/16.02.1968. În timpul sezonului estival, în Curtici funcţionează un ştrand termal, recunoscut petru calitaţile apei in scop curativ. Alte atracţii pentru un vizitator pe aceste meleaguri sunt Gradina Zoo, aflată in Parcul cu Stejari, cât şi castelul Keszonyi, actualmente sediul administrativ al Combinatului Agro-Industrial, datând din 1769, în arhitectura căruia predomină unele caracteristici ale barocului târziu. Terasa, străjuită de coloane lucrate artistic, salonul, de forma circulară (unic in judetul Arad), sunt detalii arhitecturale deosebite.

Curtici - primaria orasului

Zilele orasului Curtici 2008

Curtici - panoramic

hi5.Curtici. Tema Călătorii. Un produs Blogger.